You are currently browsing the monthly archive for Februarie 2013.

Ce poți face atunci când ai ramas fără idei și timpul te presează pentru o campanie nouă? Și nu numai că nu îti vine nici o idee, dar parcă toate care se mai strecoară la tine în cap seamănă una cu cealalta și toate cu cele din campaniile pe care tocmai le-ai terminat de implementat. Răspunsul este simplu, BRAINSTORMING!

brainstorming

Ei bine, prima dată când am auzit termenul de brainstorming a fost a fost acum doi ani după ce am făcut parte din comitetul de organizare a primei ediții a Seminarului Științific Studențesc,  din cadrul Facultății de Științe ale Comunicării, sub îndrumarea doamnei Lect. dr. Mirela Pop. La finele evenimentului, pentru o reușită și mai mare  pe viitor, eu și colegelor mele din organizare, am fost invitate la o ședință de brainstorming. Nimic mai simplu și mai plăcut, însă trebuie să recunosc că mă așteptam total la altceva, dar mi-a plăcut atât de mult încât, de atunci, nu am mai încetat să îl folosesc.

Brainstorming-ul este o tehnică de creativitate foarte eficientă atunci când vine vorba de crearea de noi idei și găsirea de soluții. Numeroase companii recurg la ea pentru a găsi cel mai bun nume pentru noul lor produs sau pur și simplu pentru a rezolva o problemă foarte urgentă.

Tehnica brainstorming-ului este folosită și apreciată de majoritatea companiilor de relații publice ce pun preț pe ideile angajaților și pe puterea lor de a diferenția campaniile de ale concurenței. Succesul unui brainstorming se bazează pe munca în echipă, la fel ca și succesul campaniilor de PR. Acest procedeu încurajează ideile, chiar și pe cele trăsnite, poate închega noi prietenii între colegi sau poate rezolva chiar și un conflict mai vechi, dar cel mai important este că, poate furniza idei valabile pentru  campaniile de succes. Ideile și succesul lor sunt obținute din părerile comune, susținute de cât mai mulți participanți la brainstorming.

Câteva tipsuri pentru un brainstorming cu efecte pozitive:
1. Trimite echipei idei despre ceea ce vrei să discuți în întâlnire, despre scopul campaniei pe care vrei să o dezvolți și oferă suficient timp pentru documentare. În acest fel, colegii vor avea mai multe idei de dezvoltat decat dacă i-ai pune în fața faptului împlinit. Vor avea mai mult timp sa aprofundeze ideea și, de ce nu, să ceară păreri;

2. La fiecare început de întalnire, inițiatorul brainstormingului va face un intro, va reveni asupra subiectului și asupra intenției pentru care întâlnirea a fost organizată. Astfel, oricine nu a înțeles scopul meeting-ului va avea o noua șansa, iar tema brainstormingului va putea fi aprofundată;
3. Fiecare idee, indiferent dacă este sau nu potrivită scopului campaniei, trebuie explicată, completată și susținută. Ideile „respinse” trebuie de asemenea explicate, precum și motivul neacceptării lor. Uneori, o idee explicată prost poate fi una foarte bună, trebuie să știi doar cum să o „vinzi”;

4. Întâlnirile brainstorming se pot organiza la birou însa cele mai eficiente sunt cele care au loc într-un loc neutru, într-un mediu prietenos, astfel exprimarea va deveni liberă și participanții la un proces de brainstorming își vor spune ideile și părerile fără teama de a fi respinși sau criticați.

Brainstormingul este o metodă eficientă prin care membrii unei echipe se pot apropia și pot pune cap la cap campanii eficiente. Este metoda prin care unii scapă de teama de a scoate „perle” în public și modul în care o echipa poate avea un rezultat notabil în fața unui client sau audiențe.

Anunțuri

„De ce sunt rude jurnaliștii și PR-iștii, și unde se deosebesc?”, așa a lansat Dumitru Borțun, președintele Asociației Române a Profesioniștilor în Relații Publice (ARRP) dezbaterea de la Salonul Presei, din cadrul Târgului Gaudeamus, ediția 2005 și pe aceasta aș vrea să o dezbat și eu în acest articol.

Acesta afirma că suntem „rude” în măsura în care ambele categorii servesc interesul public, perfect de acord. Atât PR-ul cât și jurnalismul funcționează după logica pieței, iar justificarea lor vine din puncte comune care apar, fie că vrem fie că nu, din interacțiunea celor două profesii.

Rolul jurnalismului și al relațiilor publice este complementar, fiecare profesie este dependentă una de cealaltă. Totodată valorile în PR sunt similare cu cele ale presei, și anume comunicarea și adevărul.

Relațiile publice sunt un domeniu care se bazează pe transmiterea informației către jurnaliști, indiferent că este vorba despre un  produs nou sau despre un eveniment, iar la rândul lor, jurnaliștii caută PR-ul  pentru noi materiale.

Totuși disputele dintre jurnaliști și oamenii de PR nu sunt puține. Principala problemă, zic eu, este aceea că oamenii de PR cred că știu exact cum este să fii jurnalist, ce și cum gândește un ziarist, iar jurnaliștii cred același lucru despre munca unui om de PR. Fiecare crede că meseria celuilalt este mai ușoară. (Însă asta nu se întâmplă numai în domeniul relațiilor publice, ci pretutindeni.)

Conflictele dintre aceștia pot apărea și din cauza priorităților fiecăruia. În general, jurnalistul vrea fie să afle mai multe informații de la PR fie să îi mijlocească accesul la instituție și oamenii ei, pe când PR-ul este atent totodată și la posibilele scurgeri de informații din interiorul organizației care pot exista.

Însă, de cele mai multe ori, aceștia lucrează împreună eficient, jurnalistul scrie pentru public, iar PR-istul pentru o companie sau instituție având însă ca și destinatar același public.

Așadar ambele părți trebuie să înțeleagă faptul că împreună este mult mai uşor, iar beneficiarul este publicul.

Ce sunt relațiile publice online și cu ce se diferențiază ele de relațiile publice tradiționale?

Cred că este una dintre multele întrebările pe care majoritatea dintre noi ni le adresăm în momentul de față, sau la un moment dat, eu una cu siguranță am făcut-o.

Cand  vine vorba de relațiile publice în cărți, cursuri, postări, se amintește aproape întotdeauna de noul caracter al acestui domeniu, de faptul că specialistul în relații publice este perceput ca fiind un pionier al secolului XX. Oare așa sa fie?

Edward Bernays, întemeietorul relaţiilor publice moderne scria: „Cele trei elemente fundamentale ale relaţiilor publice sunt practic la fel de vechi ca şi societatea umană: informarea indivizilor, persuadarea lor şi crearea de relaţii între aceştia.” Desigur, mijloacele şi metodele s-au schimbat de-a lungul timpului, aşa cum s-a schimbat şi societatea.

Principalul punct vital al relațiilor publice este comunicarea, care a fost adaptată astfel încât să răspundă și să se adapteze perfect la nevoile de comunicare apărute în așa numita „era digitală”.

Aşa cum menţionează şi James Grünig, relaţiile publice sunt definite ca punctul de întâlnire a comunicării între o organizaţie şi publicul său. Acestea au ca obiectiv primordial transmiterea de informații pentru a facilita comunicarea și înțelegerea reciprocă dintre diverse instituții și diverse tipuri de public.

Din acest motiv, relațiile publice online nu sunt nici mai mult nici mai puțin decât punctul de întâlnire a comunicării între o organizaţie şi  cititorii săi online, nici mai mult nici mai puţin decât o traducere a relaţiilor publice tradiţionale la lumea de pe Internet. În multe privințe nici nu difera cu mult de relațiile publice tradiționale, se ocupa tot de comunicarea mesajului unei organizații către publicurile ei cheie. Nu înseamnă însa că o face exact în acelasi fel.

Apariția și dezvoltarea Internet-ului a produs mutații globale în toate sferele vieții sociale, prin urmare și în domeniile comunicării, informării și relațiilor publice, iar prezența online  a organizațiilor  nu reprezintă nici mai mult nici mai puțin decât punctul cheie în procesul de realizare a unor eforturi eficiente în domeniul relațiilor publice online, în special pentru companiile mici și medii dar nu numai.

Online-ul, este foarte util atunci când oamenii caută o informaţie despre organizaţie, aşa că acestea le pot anticipa nevoile, problemele şi interesele publicurilor, iar tehnicile moderne de comunicare le creează oportunități noi. Le permite specialiștilor în relații publice atingerea unor categorii de public din ce în ce mai mari și într-un mod din ce în ce mai rapid.

Oportunitățile țin așadar de valorificarea noilor media, a internetului, a blogurilor, e-mail-uri, a rețelelor de socializare, iar Internetul ar trebui considerat ca fiind un suport integrat, firesc, în planificarea strategică de comunicare a organizațiilor.

Februarie 2013
L M M M V S D
    Mar »
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
25262728  

Enter your email address to follow this blog and receive notifications of new posts by email.

Alătură-te altor 741 de urmăritori